duminică, 12 august 2012

De la Dunare la...Dunare si ceva mai departe partea a-II-a


Ziua urmatoare ne luam ramas bun, de la Baile Herculane, indreptandu-ne spre alte meleaguri, unde vom descoperi alte si diverse frumuseti .
In drum, orasul Targu Jiu, ne prilejuieste, intalnirea cu celebrele sculpturi ale lui Constantin Brancusi.
Coloana Infinitului,

Masa  Tacerii,

Aleea Scaunelor,

si Poarta Sarutului.

Vizitam si muzeul de arta din apropiere, dar santem dezamagiti, deoarece in muzeu nu gasim alte opere ale marelui sculptor, ci doar lucrari de arta moderna.
Parasim orasul Targu Jiu si ne indreptam spre Novaci localitatea de inceput a Transalpinei, cea mai inalta sosea din tara, dar mai intai facem o mica deviere, pentru vizitarea Pesterii Muierilor.

Aaah din nou racoare! Asteptam cu un mare grup sa vina ora pentru intrarea in pestera, aici un ghid ne explica cu mult patos cum a fost descoperita pestera, cum se formeaza stalagmitele, stalactitele si coloanele prin unirea formatiunilor, si cum la iesirea din pestera in ultima galerie se ascundeau femeile de frica cotropitorilor.


Parasim pestera si ne indreptam spre Transalpina. Drumul proaspat asfaltat, dar neterminat inca, ofera ochiului peisaje unice, fiind cea mai inalta sosea din tara.



De la Obarsia Lotrului facem dreapta, spre Voineasa destinatia pentru aceasta zi. A doua zi hotaram sa facem o plimbare la Vidra, o statiune sindicala unde totul este lasat in paragina. Pacat de decorul superb, oferit si de lacul cu acelasi nume.

Din coada lacului, ne intoarcem la Voineasa pe un drum forestier, putin circulat dar destul de bun, trecand pe langa alt baraj, pe un pod suspendat. Padurea deasa, cascade, si un curs de apa, fac plimbarea o adevarata incantare.



Frumoase locuri! Dupa pranz ne facem siesta, si ne petrecem restul zilei pe malul Lotrului, intr-un foisor la umbra. Dimineata mergem sa vizitam statiunea Voineasa, in care mai functioneaza doar un hotel, in rest tot paragina ca in Vidra. Dupa amiaza soseste un prieten, cu care hotarasem telefonic sa petrecem cateva zile impreuna la munte. Asa ca noi ne laudam cu cele vazute, terminand ziua cu un gratar, evident udat din belsug cu bere.


Ziua urmatoare, ne despartim, ei urmand Transalpina, noi Transfagarasanul cu destinatia propusa Sirnea judetul Brasov. Vizitam in drum Curtea de Arges,

Cetatea Poienari, pe care de fiecare data cand am trecut pe acolo am rarat-o.

Istovitoarele 1480 de trepte, se transforma intr-o priveliste panoramica asupra zonelor din jur.

Trecem pe barajul Vidraru, ne suim la binecunoscuta statuie “omul de tinichea” ce troneaza deasupra barajului.


Si intram pe Transfagarasan, din nou pe una din cele mai inalte sosele din tara. Pentru mine nu e o noutate, dar personal mi se pare ca e cel mai frumos drum din tara.

Evident din periplul nostru nu era sa lipseasca cabana Balea.

Cum planurile sant facute ca sa fie modificate, ne intalnim cu prietenii pe Transfagarasan si plecam cu totii spre Sirnea.

Ajungem noaptea la Sirnea asa ca nu avem timp de prea multe. Intre timp se starneste  furtuna, este trasnit un stalp si ramanem la lumina lanternelor.

Dimineata vremea se imbunatateste, noi plecam sa facem aprovizionarea, iar dupa masa, facem o plimbare prin comuna si vedem strutii de la o pensiune din zona.

Urmatoarea zi, ne despartim iar, noi facem o plimbare la Zarnesti, vedem prapastiile (cheile) Zarnestilor si cabana Curmatura.

Am parte de o surpriza, cabana fiind in curs de renovare, schimbandu-si vesmintele ponosite.

Revad imprejurimile, o revad pe Bufni, pisica de la cabana care mi-e foarte draga si nu in ultimul rand, vad urma trecerii colegilor mei din Mecanturist.




Ma despart cu greu de cabana, amintindu-mi cu placere de clipele petrecute aici. Apoi relaxare, ne jucam in curtea pensiunii cu un caine simpatic, mai o bere, asa ca noaptea vine parca prea repede si din pacate a doua zi trebuie sa facem lungul drum de intoarcere acasa. Dimineata facem o poza de grup in care-i include si pe cei doi francezi , care au poposit la aceiasi pensiune si  pe care i-am invitat la masa si la o palinca.

Ne dam greu dusi acasa, asa ca facem multe opriri. O parte viziteaza castelul Bran, apoi mergem si vizitam cetatea Rasnov.Unde domnul Samoila ne explica cate ceva din istoria cetatii si multe altele.

Apoi vizitam pestera Cetatii, deschisa relativ recent publicului, unde aflam ca datorita acusticii deosebite se tin concerte.Iluminata cu un sistem inovator de lumina rece data de led-uri, astfel incat sa nu modifice microclimatul.


Si asa se termina un concediu frumos, bogat in multe locuri vazute, multe traite, acum deja cu nostalgia acelor zile. Si intotdeauna cu dorinta de a vedea noi locuri, facand planuri pentru urmatoarea calatorie.

Un comentariu: