marți, 15 august 2017

Care este Everestul tău?

O temă des întalnită în zilele noastre, Everestul nostru, întrebare pornită din curiozitatea cuiva de a ști ce țel înalt ai in viață.
Dacă privim întrebarea, în sensul strict, referindu-ne la celebrul vârf, unde anual cheltuindu-se mii de dolari, grupuri de aventurieri, sportivi, oameni de afaceri, toți având același țel: de a-și depași limitele în a ajunge pe acoperișul lumii. Această initiativă poate fi categorisită oricum, individual, dar și colectiv, poate curaj, poate inconștiență. Accederea într-un mediu pentru care nu suntem construiți, uneori frizeaza inconștiența. Știu, asa nu se mai descoperea nimic etc.
Vreau să vorbesc despre un altfel de "Everest". Cel nevăzut, care nu are nimic spectaculos și eroic.
"Everestul" oamenilor obișnuiți, al vieții cotidiene, cel de supraviețuire de pe o zi pe alta.
Cel al angajaților platiți cu salariul minim, care trebuie sa facă față tuturor costurilor vieții, sclavi legali la patroni care se îmbogațesc pe zi ce trece, motivând salariul mic ca imposibilitate de a-l mări.
Cel al parinților ce nu-și pot hrăni decent copiii, de a nu le putea oferi o educație adecvată cu toate că sistemul de învațământ este "gratuit".
"Everestul" agricultorilor și al micilor întreprinzători sufocați de stat prin taxe și impozite, de bănci prin dobânzi și comisioane abuzive.
Despre "Everestul" angajaților din multinaționale și ei sclavi de lux pentru propășirea altor state și companii ce nu plătesc impozite pe profiturile uriașe, de multe ori facând concurență neloială firmelor naționale lăsate să moară sub jugul greu de fiscalitate internă.
Despre nația noastră în care indivizii își văd doar propriile interese, călcând pe cadavrele concetățenilor doar să le fie lor bine.
Despre noi toți care ne lăsam manipulați de tot felul de interese meschine, ce ne asmute pe noi între noi, ca ei să ne poată conduce în sensul și direcția dorită de ei.
Poate că Everestul nostru ar trebui să fie unirea noastră, a tuturor, marginalizarea celor ce se gandesc doar la ei, promovarea valorilor adevarate în orice domeniu, informarea din surse corecte, pentru excluderea manipulării și trezirea noastră ca nație.

Concluzia mea, este că, cel mai greu de cucerit Everest, este îmblânzirea naturii umane.