sâmbătă, 26 iulie 2014

Bulgaria, preludiul unei aventuri

Data stelara 20140507-2 IZMN(Inaintea zilei mele de nastere).
Asupra neuaeuro apar nori negri, framantari interne, nelinisti si nesiguranta.
Zonal, vulcanienii se pregatesc de alianta cu neuroastenicii, klingonienii doboara o nava a ligii ghildelor reunite decimand 300 de nevinovati.Incordarea politica atinge cote record, dar in acest timp de intense framantari, un grup temerar, hotaraste in ciuda tuturor vicisitudinilor sa plece intr-o expeditie de cucerire a unor  teritorii aflate in stapanirea Bulgarienilor, popor aflat la sud de tara mama.
Sortii si zeii le pregatesc o plecare cu multa apa care cade din vazduh. Zari tulburi, le preced iesirea din tara si intrarea in tinutul Bulgarian. Dar cei doi capitani de nave, caliti in focul multor expeditii, muleaza cu pricepere navele lor pe catranul ud, cu viteza gandului, spre noi pamanturi cu zari de vis.
Ajungem rapid spre punctul de trecere in tara Bulgariana,
                                      
platim birul ce se cuvine, apoi ,

trecem nestingheriti in plaiul vecin.

Aici zeii sunt mai blanzi, norii prind a se risipi, facand loc bunului soare care ne va obliga sa ne ungem pielea cu diverse maglavais-uri de protectie, in zilele ce vor urma.

Catranul tarii vecine e bun si lin, trecem prin multe gauroaie sapate-n stanca de gnomi, stapanii muntilor si bogatiilor lor.

Calauziti de vocea infernala a unui gaget cam nesigur, ajungem in apropierea inimii Bulgarienilor, numita de ei Sofia.

 Daca pana aici tineam directia spre apus, capul compas se modifica spre miazazi, celnegrudrum, purtandu-ne spre satul Bansko, un sat de iarna, unde se practica un sport ciudat de coborat pe pante din ce in ce mai abrupte, purtand in picioare doage de butoaie mari, tinand in maini bete dintr-un metal lucitor. Cum gusturile nu se discuta,

cotim la dreapta, pe un drumeag, ce trebuie sa ne duca mai aproape de inaltul cerului Bulgarian.

Oprim mai sus de o rascruce de bizare cai ce ne creeaza niscai dificultate, sa rasuflam un pic si noi si capitanii, lasand un ragaz  turbinelor sa se racoreasca, in timp ce noi ne minunam de revelarea zarilor.

Dupa mari eforturi, iscusitii capitani, calare pe ale lor puternice turbine, ne duc in siguranta la primul loc de poposire pe meleagul strain.

Aici in ceasuri de zabava, luam cunostinta cu pereti impodobiti cu ciudate ofrande aduse unor zei pagani.

Ca pe la noi, dar ceva mai curat randuite, locurile individuale de odihna,

 ne bucura ochii dupa lunga alergatura de incinse turbine, trecute prin botezul picurilor din cer, calare pe apele ce strajuiau intrarea in tinutul Bulgarian, mancand hulpav pietraraia spre locul de odihna.
Vedem aranjamente de lemn si piatra deopotriva


si un caus ciudat din metal lucios, de unde apa izvoraste limpede si rece doar-doar s-o bei.

Ce chestie! Au si ei apa! Ehe da’ nu ne dam batuti; noi avem lichide mai rosietice, catifelate, cu aroma delicata de zei binecuvantata.
Lasam tot si iesim sa potolim stomacele, cu merindele carate, de haat departe, sorbind licoarea rosie ca sangele.

La un moment dat, diafane creaturi ne incanta seara cu giumbuslucurile si alintatura lor.


Soarele se pregateste de culcare,

asa ca intram si noi sa sorbim o zeama facuta de bulgarieni.

Apoi ne ghilosim, schimband textilele, si bagam la aghioase, ca maine pornim in vasta si necunoscuta aventura.
De incalecat n-am incalecat pe nimic, dar pentru prima zi cam asta e povestea.
De ma veti scuza pentru melanjul ligvistic, de buna intelegere minima bibliografie cuprinde:
Star Trek, Fundatia lui Asimov si Stapanul Inelelor .
Aventura continua.







2 comentarii:

  1. Bravo Adi, frumos începutul poveștii unei aventuri memorabile, aștept cu nerăbdare continuarea!

    RăspundețiȘtergere
  2. So, let's go my friend !!!

    RăspundețiȘtergere